viata unui saman
Viaţa şamanică
Şamanul este un om liber.Spiritul său nu poate fi prins.El cutreieră limile una după alta după pofta inimii.Este copilul focului din intregul univers.Uneori,se manifesta ca om,alteori ca alte intruchipări fizice sau eterice.Este temut şi invidiat.Este ocolit.De cele mai multe ori, apare celor din jur ca un om prost,ca un monstru,urât,desfigurat şi pare a fi bântuit.El ia hotprri grele cu viteza fulgerului şi pare că e repezit şi nerăbdător.De fapt,nu are dependenţe,pentru că altfel nu ar mai putea călători.
Viziunile şi visele sunt lumea lui de fiecare clipă.Simturile alunecate profund ân autocunoastere şi exercitiu.Cu toate astea,devii şaman prin vocaţie deşi,după aceea, te antrenezi neîncetat.Viziunile,visele,întâlnirile cu spiritele zburătoare,toate te invaţă doar ce ai de făcut dar nu şi cum.Asta descoperi singur,prin muncă,perseverenţă,renunţare.Şamanii din trecut se gândeau doar la echilibrarea lumii din care făceau parte.Cei de azi,se gândesc la mentinerea lumii în sine.
Toti care aud cuvântul şaman sunt fascinaţi de călătorie,de parcă acesta ar fi scopul existenţei acestor fiinţe condamnate la putere.Pentru că acel ales nu poate alege.refuzul vocaţiei,opunerea de rezistenţă,duce la boli cumplite,suferinţe fără măsură,nebunie,moarte.Lucrând cu forţe şi energii în stare nativă,el experimentează permanent căi de conectare între fiinţele fizice şi cele din astral.El ţtiw că există mai multe realităţi şi că acestea sunt legate între ele,din experienţa propriilor călătorii.O punte între lumea noastră şi lumea nevăăzutului,un factor de codare şi decodare permanentă,pentru nu eşti şaman cu program,eşti permanent,zi şi noapte,treaz sau adormit.Spiritul şamanului face călătorii în cele mai diferite medii vibraţionale,nu face deplasări de serviciu între lumi.
Vindecătorii,mediumii,chiromanţii folosesc elemente şamanice în practicile lor dar nu sunt şamani.
Şamanismul este una dintre cele mai puternice forţe de cunoştere directă a realităţii transcendentale , aputerilor nebănuite din noi şi a limitelor autoimpuse.Puterile sale vin direct din procesul creaţiei şi ,la plecarea sa,se întorc tot acolo până la următorul şaman.Arta şamanică se poate transmite,vocaţia ,nu.Rezultatele nu sunt garantate dar oricât de modeste ar fi,fac bine.În detaşarea sa cât mai profundă,şamanul devine non etic.Nu există decât păstrarea tainelor celor mai mari,si acestea sunt putine,în rest poate face orice,vorbi orice,se poate manifesta oricum,şi chiar asta şi face.Şamanismul nu este o meserie pe care cineva şi-o alege,o învaţă şi o practică.Transmiterea vocaţiei se face o dată pentru totdeauna şi pentru întreaga linie genetică.doar că urmaşii pot fi din ce în ce mai slabi.De cele mai multe ori schimononsit de îndelungate privaţiuni şi necurmate dureri ale unui psihic solicitat la maxim,el este un ales.Un copil al cerului.Un păstrător al tainei,un paladin.Se joacă cu Timpul şi cu Cunoaşterea şi le deprinde în această joacă nevinovată,cu aspect imbecil şi nelalocul său.
Şamanul nu vine şi pleacă,aşa cum sunt înclinaţi să creadă cei mai mulţi dintre noi.El este permanent între aici şi acolo,chiar aici şi acolo simultan şi vede în spatele fiecăruia dintre cei din preajmă ceea ce nu se vede.Ceea ce constituie teama şi groaza omului.Linii de forţă şerpuind şi biciuind pe alţii,făpturi neterminate ,materializăti de stări emoţionale,aude sunetul stelelor şi plânsul materiei forţate la silnicie,simte gustul durerilor şi mirosul electronilor care ard pe unde trec.
Să revenim la ale noastre.Viaţa acestor oameni este la cea mai înaltă tensiune.Spiritele dictează învăţături pe care trebuie să le aplici singur sau în prezenţa altui şaman până dibui tehnica,sau să greşeşti şi să plăteşti propriiile greşeli,până înveţi.Lumea oamenilor e simplă şi clară şi tocmai de aceea şamanii sunt mereu plictisiţi de întortochelile la care apelează aceştia.Tehnicile despre care vom vorbi mai departe,sunt primite ,învăţate şi repetate la nesfârsit în astral,unde trebuie să te duci în fiecare noapte.când nu mai poţi să te duci eşti terminat,devii circar,nu mai eşti şaman.
Aceştia sunt oamenii din cer care trebuie să trăiască pe pământ.Textele şi incantaţiile,ritmurile,paşii,mişcările ţi se dau doar în linii generale,mai departe trebuie să le construieşti singur,altfel eşti doar o maşină de repetat fără personalitate şi în astral personalitatea,cunoasterea şi creativitatea merg mână în mână.Este un echilibru de 3 care dacă se strică nu mai poţi lucra.Cu toate astea,toţi bat tobele,zornăie,strigă,imită fără discernământ.
Pierderea sufletului,depresia-cum o numesc medicii-manifestată prin sentimentul de imperfecţiune,lipsă de importanţă,înstrăinare,lipsă de lumină interioară,vicii,este domeniul cel mai ades accesat de şaman.Această vindecare i se cere cel mai des.Bolile subtile,sufletele rătăcite sau frânte,sunt trecute sub tăcere de medicina alopată.
Marea problemă a zilei de azi este reconectarea cu pământul,cu ritmul cosmic.
Din aceste motive şi,poate ,şi din altele care îmi scapă,şamanilmul nu este şi nici nu poate fi o religie.El este rădăcina tuturor religiilor,rădăcina tuturor filozofiilor,o artă,o respiraţie a cosmosului.Noi nu producem spectacol,circ,ci facem exact ceea ce trebuie la momentul respectiv.Aceia dintre şamani care se pretează la circ..............e treaba lor,dar nu ştiu unde le sunt puterile reale.Nu avem de demonstrat nimănui nimic şi nu vrem să uimim pe nimeni,cu atât mai puţin să împrăştiwm frică.Ne părtrăm într-o stare de iluminare echilibrată,practică şi învăţăm în fiecare clipă .Învăţarea practicilor şamanice nu este ca şi cum înveţi franceza,pui cuvîntul la locul lui şi textul merge.Aici poţi să pui cuvinte şi să nu meargă nimic.Impresionezi doar pe cei neştiutori.
Hai să trecem al paşii generali care trebuie urmaţi.
1.Alimentaţia şi somnul
Regim vegetarian,fără alcool,fără proteine animale pentru a nu încălca regula:să nu ucizi ca să mănânci,fără droguri,făr sex,somn scurt de odihnă prelungit cu somnul –treaz.Este etapa în care se primesc mesajele şi se aprofundează tehnicile.
2.Centrarea pe sursă.
Cuprinde :respiratie regulată normală,superficială.Stabilirea mentală a obiectivului.Conştientizarea de stare a propriei persoane.Memorarea modificărilor intervenite pe parcurcul unei perioade de 15 minute de parcctică fără oprire.
3.Identificarea
Şamanul devine una cu obiectul muncii sale.Deci dacă vreau să mă duc în lumea superioară,devin parte din lumea aceea prin meditaţie condusă pe o idee.Dacă mă duc printre stringuri,devin string,între planete,sunt planetă.Îmi fixez gândul pe structura pe acre am învăţat-o şi mă identific cu ea ca vibraţie,ca dimensiune,ca masă,consistenţă,viteză sau ,în cazul eterului ,ca putere de decodare,de înţelegere a ceea ce voi vedea şi atinge.Datorită faptului că povestesc fiecare etapă a drumului,şamanii sunt discursivi.
4.Alegerea tehnicii
In lumea de sus mă duc cu lumină,adică las celulele din corp să producă cât mai multă lumină.În lumea de mijloc mă duc cu cu forţa gândului.E lumea oamenilor şi aici trebuie să le citesc mintea.În lumea de jos mă duc cu ghemul de foc ascuns în inimă şi cu diamantul din frunte în mişcare rapidă.Altfel ,pot să nu mă mai întorc.În interiorul corpului mă duc pe raze,emisii electromagnetice care sunt recunoscute de corp.
Aceste câteva rânduri trebuie luate fiecare în parte şi exemplificate,povestit ce şi cum.
În astral,am învăţat că forţa gândului este cea mai mare şi mai valoroasă forţă din univers.Iată cum am procedat eu pentru cultivarea şi şlefuirea acesteia:exerciţii de memorare,exerciţii de creativitate,exerciţii de fixare pe un gând,exerciţii de comutativitae,exerciţii de disociere,exerciţii de selectare rapidă a esenţialului,exerciţii de stăpânire a halucinaţiei,exerciţii de compunere şi descompunere a imaginii.Pentru nici unul dintre ele nu folositi obiecte ajutătoare,nu veţi obţine rezultate bune.
Acum să le luăm pe rând:
In cadrul exerciţiului de memorare,incepem prin a nu avea liste de probleme sau de ganduri.Fiecare lucru pe acre ne propunem sa îl ţinem minte ,îl scriem in memeorie ca şi cum am nota pe hârtie.Cum se face asta? Când ne facem lista de gâbduri,ne imaginăm în faţa ochilor un ecran sau o foaie de hârtie pe care scriem textul dorit.Repetat zi de zi exercitiul dă roade şi memoria va căpăta noi parametri.Simultan cu cu exersarea memoriei,prin deschiderea ecranului sau a paginii ne antrenăm creativitatea,inspiraţia.Acel suport poate să aibă o anumită culoare,formă,scrisul poate fi de un anumit fel,etc. Creativitatea se antrenează şi prin transformarea permanentă a ideilor în simboluri desenate pe hârtie în timp ce gândim sau vorbim,prin exersarea desenului,picturii,muzicii şi a altor forme artistice.Fixarea pe un singur gând o repetăm prin imaginarea simbolică a gândului.De exemplu:daca vrem sa grăbim vindecarea unei răni,închidem ochii şi vedem în locul ranit o cicatrice sau chiar etapele vindecării.Păstrăm această imagine până când ea devine strălucitoare,fosforescentă.Deschidem ochii.Imaginea continuă să dăinuie in faţa noastră.Comutarea sau trecerea rapidă de la o idee la alta se dobândeşte prin relaxare în timpul vorbirii sau practicării.Nu ne fixăm pe nici una dintre idei şi atunci putem sări de la una la alta imediat.Selectarea elementelor importante dintr-un context sau situatie ,a ideii principale se face prin eliminarea balastului de cuvinte auxiliare chiar în momentul receptării.Avem senzaţia de trecere peste,de zbor planat din acre vedem doar elementele mari din peisaj.În tot acest timp ,facem deistincţie clară între visele cu ochii deschişi,halucinaţii şi transcendent.Din punctul meu de vedere,halucinaţia se deosebeşte de viziună prin faptul că poate fi indusă şi condusă,pe când viziunea,nu.Deci,dacă ne propunem o temă şi începem să derulăm pas cu pas desfăşurarea evenimentelor,încep să apară personaje care vor pronunţa exact cuvintele pe care dorim să lee auzim.Aceasta este halucinaţie.Sau personaje care urmează un scenariu prestabilit.În cazul viziunilor,acestea apar fulgerător,nu sunt pregătite în prealabil şi nu sunt de lungă durată.Nu ne putem pierde în visare în viziuni.ele comunică ceva şi dispar,nu pot fi influenţate în desfăşurare iar dacă se acţionează forţat asupra lor,dispar.
Cel mai dificil dintre toate exerciţiile,îl consider pe acela de compunere şi descompunere de imagini.acest exerciţiu pregăteşte etapa materializării şi dematerializării care va facilita călătoria.Dat fiind faptul că şamanul pleacă în călătorie perfect conştient şi deapărţit de forma sa fizică,presupune stîpânirea dematerializării şi rematerializării.
Privim măna noastră aşezată pe masă într-o poziţie relaxată ,cu palma în jos.Încet,fără să închidem ochii,defocalizăm privirea şi contururile precise ale măinii vor dispare.Pare că două mâini sunt aşezate una peste alta.Desprindem încet imaginea de deasupra şi o îndepărtăm de cea de jos şi ,concomitent ,dizolvăm imaginea di jos.Ceea ce a rămas,este proiecţia energetică a mâinii noastre.Aceasta va putea accesa orice dimendiune şi se va putea întoarce.La întoarcere,refaceţi procesul invers.
Toate aceste exerciţii nu dau rezultate stabile de prima dată.Dezamăgirile vor şi multe dar prin perseveranţă se ajunge la rezultatele aşteptate.Repetarea acestor exerciţii zi de zi timp de 10-15 minute pe parcursul de 2-3 luni de zile în corelaţie cu etapele anterioare,duce la rezultate bune.Fiecare exerciţiu trebuie reptat de 5-6 ori la rând fără îndârjire sau ambiţie.
Acceptarea incompletă a relităţii subtile,îndoiala,duce la dezechilibrul şamanukui.El trebuie să fie deschis,să comunice,să se msnifeste în faţa oricăror forţe ar apărea înaintea lui.Conştient vă este participant direct la puterea infinită a universului,el nu cuniaşte frica.Ca om,poate fi marginalizat,denigrat,respins,contrazis,ucis chiar dar ca entitate cosmică,este de neatins.Natura comună a experienţei transcendentale este datorată legii sincronicităţii.Eludarea acestei legi generează comportamente ca:egoism,prefăcătorie,invidie,răzbunare.Chiar dintre şamani,cei care se îmbată de putere şi merg pe calea nesocotirii legilor universale,ajung ceea ce se cheamă şamani negri sau expresii deformate ale adevărului subtil.Forţa se manifestă egal în orice direcţie.Cel care doreşte răul o va folosi în rău cu aceeaşi eficacitate ca şi cel care doreşte binele.Dintre aceşti rătăciţi în arta şamanismului se aleg cei mai mulţi amatori de publicitate şi de circării.Respectul pentru realizările celuilalt este piatră de hotar în relaţionarea şamanică şi fără acesta nu se poate realiza saltul final spre accesarea spontană a puterilor.Şamanii negri continuă ritualurile lor înrobito<are şi sofisticate tocmai pentru că ultimele porţi ale puterii nu le sunt accesibile.Ei au scornit sacrificiile ,apelul la durere fizică şi spihică în calitate de mijloc de vindecare,ceea xce este total eronat ,dar impresionează şi face publicitate.Un om care are nevoie de ajutorul şamanului şi il vede pe acesta că il ascultă,îl priveşte în llinişte,nu se agită,nu da foc casei şi nu ucide pentru a obţine vindecarea,se îndoieşte că se face ceva pentru el.Este una dintre marile încercări ale echilibrului şamanic.Trebuie să continui în spiritul legilor univerusllui şi să păstrezi starea de linişte profundă chiar şi in momentele când valoarea ta autentică este sufocată de farmecul şarlataniei.Şamanismul nu face apel nici la adoraţie,nici la supunere spirituală.Singurul apel este la cunoaştere.Atunci când lumea spirituală ne cheamă,ni se schimbă radical viaţa.Oricât de puternică ar fi rezistenţa opusă vocaţiei şamanice,dacă rămâi în viaţă,pană la urmă vei ceda.Sursa nu poate fi lasată să vorbească degeaba.
Realitatea subtilă nu trebuie confundata cu iluzia.Instalarea încrederii în cele ce urmează ,are nevoie de timp.Viaţa şamanului se desfăşoară in permanenţă împreună cu spiritele.unii dintre cei care veţi citi această carte ,veţi fi atraşi mai mult de puterile şamanului decât de sursa aacestor puteri(energia neagră care străbate cosmosul).Legătuirle ,dintre om şi energia neagră si manifestarea acesteia înmaterie,cunoscută ca materie neagra sau lumină necreată,rupte prin pierderea Funiei Mu şi a coedonului de Argint,trebuie refăcute şi această refacere este de domeniul şamanismului şi implică un mare efort spiritual.Puterea acumulată de şaman în propriul corp,trebuie transformată alchimic în energie şi redatî ci’osmosului prin parcticarea artei şamanice.Energia neagra patrunde în corpul şamanului prin toti porii dar mai ales prin vârfurile degetelor şi cap.Canalele de admisie ale energiei de la acest nivel trebuie să fie permanent deschise şi curate prin curăţare datorată regimului alimentar şi de viaţă.La fiecare inspiraţie,o cantitate anumită de energie neagră intră în degete şi cap şi la fiecare expiraţie,aceasta trebuie trimisă de-a lungul braţelor şi prin oasele cutiri craniene până la inimă şi respectiv creier.În setul 2 de respiraţii.energia ajunsă la creier şi inimă este impinsă în lingul coloanei vertebrale prin două canale,unul în stânga şi altul în dreapta(Ida şi Pingala-orientativ) pană la coccis.În tot acest timp alimentarea din degete continuă fără încetare.Cele 2-3....n valuri energetice se găsesc unele pe altele din urmă şi se însumează.Sunt necesare 30-40 de respiraţii pentru ca energia să ajungă la coccis.Aici,liniile se răsecesc şi pornesc inapoi spre cap.Ce era în dreapta a ajuns în stânga.La baza gâtului se mai răsucesc o dată şi apoi,urcă până sub emisferele cerebrale unde se varsă in lacul glandei epifize.Din lacul epifizei,unda energeticî pleacă din nou în jos prin canalul central al măduvei spinării până în abdomenul inferior.Aici părăseşte măduva înaintea osului sacral şi formează două coarne în sus care încep să se răsucească alcătuind două gheme care se transformă în două bile cam de dimensiunea unui bob de mazăre fiecare.Bilele sunt una albă şi una neagră,iar in jurul lor pluteşte ceaţă cenuşiu deschis.Următoarea etapă a instruirii constă în contopirea celor două bile într-una singură .Pentru aceasta,la următoarea eşdinţă de energizare,urmăm aceleaşi proceduri şi trasee,doar că în loc să orientăm energia spre bile,ionizăm cu ceaţa cât mai puternic,până luminează strălucitor.Acest halou,câmp energetic foarte ionizat ,îl folosim pentru împingerea bilelor una în alta.La contactul lor se produce o scânteie electrică dar trebuie continuat până ce ele se contopesc.Scânteia de la început şi cele ce vor urma alunecă în foarte mare viteză pe coloană în sus până în cap şi de acolo revinr iluminând fiecare centru energetic în parte până devine trălucitor.Când bilele s-au reunit,ceaţa se absoarbe în bila unică formată ,iar aceasta începe o mişcare lentă de rotire în sens invers acelor de ceasornic.Rezerva energetică a fost creată.
Dansul extatic
Cand Luna Neagră străbate cerul şi vaietul lupilor sfâşie tăcerea adâncă,şamanul porneşte dansul trecerii,al morţii. Trei măsuri,câte trei note fiecare,repetate la nesfârşit.Stai liniştit şi lasă cele trei să se întindă d ela picioare ,la cap,şi înapoi.Când ajungi iar jos,pisioarele se vor mişca singure,vor scrie pe pământ sensul dansului,vor alege ritmul ,vor spune cuvintele care se vor naşte în minte ca vorbe.Trupul le va urma.Melodia,chiar dacă e liniste perfectă în jur,se na naşte şi va dăinui în minte.Dansul continuă,astral,cosmic,mut şi neştiut de ceilalţi.Combinaţia dintre extaz şi disciplină este alchimia şamanului.Liniile de putere se realiniază în mănunchiuri de lumină asemeni unui snop de grâu.O undă de lumină necreată pătrunde în pieptul şamanului,îl inundă,la început ca întuneric şi apoi,treptat ca lumină de la negru pană la alb strălucitor.Şamanul trăieşte în interiorul său starea de plin de lumină.O adună şi o trimite unde vrea el. O modifică şi o readuce la starea neagră.Lumina emite în acest timp vibraţii care seamănă cu sunetele unei corzi ciupite.Vibraţiile se transmit structurilor corpului şi acesta intră într-o stare de tremur fin.Fiecare celulă cântă odată cu lumina.Energia şi materia nuntesc.Materia se reorganizează,se echilibrează,eliberează,la rândul său energie produsă în interior.Această emnergie se combină cu fluxul celei trimise de şaman.În capul şamanului se simte o stare de vibraţie care se transformă în semnale vizuale,imagini premonitorii,tablouri vii,se constrguiesc organe,se reafc părţi stricate din corp.Corpul şamanului este creuzetul în care se petrec toate acestea.În afară nu se poate vedea nimic altceva decât un om care stă liniştit,puţin imobil dar relaxat şi pare că gândeşte.Înauntru e ceea ce v-am spus.Aşa vindecăm noi pe alţii şi pe noi şi de aceea părem atât de stranii.ciudaţi şi suntem ocoliţi.Cufundat în ceea ce numesc eu meditaţie şamanică,el pare că priveşte în gol şi fără obiect.Ochii săi emană o lumină caldă.De fapt ,în starea asta el nu vede şi nu aude.Este conectat la lumea pe care o necesită momentul.După repetarea conectării ani de zile ,aceasta apare spontan,într-o fracţiune de secundă.Nouă trepte de străbătut de la pământ ,urmează cele cinci elemente cu acre vorbesc ,cu fiecare în parte ,apoi elementul de zodie cu care stau o vreme.Încă nouă trepte şi sunt tot pe pamânt si vorbesc cu materia neagră şi cer intrarea în astral.Totul merge foarte repede.Sunt cuvinte puţine şi spuse d emulte ori: de exemplu:mă laşi să trec.stau aici,am venit,portile deschise,caut pe..,da-mi-l pe....,unde este,etc.Şamanii povestesc oamenilor cu multe cuvinte ,dar în astral nu fac literatură.Sunt comenzi scurte şi precise şi raspunsuri ,la fel.
Tot ce ne înconjoară şi tot ce ne alcătuieşte este expresia energiei vieţii numită în cel mai obişnuit mod-suflet.Coagularea informaţiei în forme materiale şi nemateriale este posibilă numai sub influenta directa a energiei creaţiei,a energiei negre.Când această energie este risipită,pierdută sau furată,apar bolile.Materia se poate manifesta numai în interconexiune cu Timpul şi Spaţiul.La început ,acestea au fost create şi drep urmare a apărut materia dar printre formele materiale continuă să existe forţa primordială,cea care a ordonat materia neagră,nediferenţiată.Asemeni energiei negrea care continuă să creeze fără încetare,materia neagră oferă suportul creaţiei,doar că ,în afară de formele cunoscute mai sunt u mulţime de alte manifestări pe care le numim invizibile.
Şamanul are ca scop principal depăşirea confuziei între văzut şi nevăzut şi înţelegerea faptului că trşind sub semnul vibraţiei ,trebuie să ne acordăm permanent la aceasta.Realizarea care încoronează activitatea şamanică este nemurirea.dat fiind că viaţa este o stare de memorie electromagnetică,şamanul reface cât mai veridic condiţiile interne pentru ca această stare să se manifeste .Aşa cum viaţa este unitară la nivel planetar şi mintea este unitară şi alcătuieşte ceea ce indienii numeau cu mii de ani în urmă Akasha.Şamanul accesează Akasha fără să fie preocupat de denumiri şi ordine,la fel cum accesează matricea primordială a formării vieţii,fără să îl intereseze problemele de ordin etic,mmoral sau filozofic.El este ,din acest punct de vedere,un primitiv care ştie cum să facă nişte lucruri cu urmări pozitive.Cunoaşterea sa nu este distilată de principii şi doctrine,nu are linii etice directoare şi tocmai de aceea pare haotică.Dar tocmai acest aspect haotic se înscrie cel mai corect în starea naturală a materiei care este haosul şi din care,aceasta naşte şi distruge permanent forme .Starea de totalitate îmbrăţişată de şaman se extinde atât asupra lumii organice ,cât şi a celei anorganice.De aici,comuniunea şi capacitatea sa de comunicare directă cu elementel ,cu mineralul,cu organicul ,cu vegetalul prin metode despre acre vorbim mai departe.
Ca să poată comunica ,de exemplu,cu o floare,şamanul trebuie să-şi ia un animal de companie din rândul insectelor şi împreună cu acesta să mănânce ,la fel cu insecta ,bucăţi din floare şi va şti ce spune floarea insectei şi celor din jur.Repetarea acestui tip de experienţe cu alte diferite componente planetare duce la şlefuirea sensibilităţii la semnalele din domenii foarte diferite.Şamanul ştie că grâul va creşte şi fără ploile de primăvară pentru că aude vocea boabelor care încolţesc în pământ.Ştie că lăcustele nu atacă o anumită regiune pentru că traseul lor lectromagnetic nu merge pe acolo.Ştie că păsările migratoare călăltoresc pe linii magnetice invizibile nouă dar pe care,ele lunecă asemeni mărgelelor pe aţă,fără efort de orienatre.
Sunt foarte multe exemple,dat să revenim la desfăşurarea unei şedinţe de şamanism pentru că ,în final ,asta pasionează,scoaterea la lumină a lucrurilor care par secrete dar de fapt nu conţin nimic tainic.Este nevoie doar de observaţie atentă şi de concentrare ca să fim în centrul evenimentelor.
Desfăşurarea unei şedinţe de şamanism implică 8 paşi:
1.stabilirea cererii,scopului sau nevoii
Întrebarea sau cererea cu care se pleacă trebuie să fie foarte scurt şi clar formulată,cu cât mai puţine cuvinte.
2.pregătirea locului
Locul ales să fie singuratic şi timpul să fie la căderea serii sau noaptea.Mai rar şi numai pentru cei experimentaţi,la lumina zilei.Locul se curăţă energetic şi se protejează cu cerc de protecţie.
3.invitarea spiritelor
Sunt chemate spiritele prin cuvinte sau muzică,eventual fumigaţii,
4.meditaţia
Se bate toba pentru a intra în transă.Cei experimentaţi intră în meditaţie în tăcere.
5.călătoria
Şamanul porneşte în călătărie în stare de conştienţă şi parcurge drumul cu ajutorul animalului sau animalelor de însoţire şia spiritelor ajutătoare.Acum află raspuns la cerere sau întrebare.Nu trebuie să dureze mai mult de 40 de minute.
6.multumiri
Mulţumeşte spiritelor ajutătoare pentru tot cu profund respect.
7.revenirea
Dacă a plecat cu bătăi de tobă,acestea se modifică în ritmul de întoarcere.Dacă a plecat în linişte,revine în linişte.
8.povestirea
Şamanul trebuie să povestească celor pentru acre a lucrat sau celor prezenţi cu maximă sinceritate tot ce a văzut,făcut şi realizat,cu lux de amănunte.
Acesta este cedrul general de călătorie şi poate fi schimbat în funcţie de temperamentul şamanului,de obiceiurile sale ,de condiţiile de lucru sau destarea participanţilor.Şedinţele şamanice nu se ţin în prezenţa bolnavilor psihici sau mintali decât pentru vindecarea acestora,şi atunci doar cu un om de ajutor şi fără public.
Şamanul nu trebuie să expună auditoriul la evenimente şocante auxiliare.
Starea de calm a şamanului se realizează prin relaxare musculară,relaxarea ritmului cardiac şi respirator,lăsarea gândurilor să treacă libere prin minte pentru o perioadă ,până ce se liniştesc şi se retrag singure,calmarea emoţiilor personale,calmarea dorinţelor,concentrarea atenţiei în punctul dintre ochi(al III-lea ochi).
Din experienţa mea ştiu că aceste lucruri se realuzează mai bine şi mai repede în stare de linişte.De cele mai multe ori,muzica sau dansul pot distrage atenţia de la obiectivul stabilit.
Problema cea mai importantă este păstrarea stării de conştienţă pe tot parcursul călătoriei şi evitarea căderii în transă cataleptică(neştiutoare).În acel caz,călătoria este fără împortanţă şi nu reprezintă decât o circărie.Urmări ale contactului stabilit,chiar dacă acesta este real,nu vor fi.Contactele din eter se stabilesc numai în stare trează şi de integritate mentală absolută.Acesta este şi motivul principal pentru care mă opun vegement folosirii de halucinogene.Starea obţinută prin droguri este o eroare şi nu este valabilă în astral.Aduce ,poate,din adâncurile memoriei nişte elemente la suprafaţă şi creează stare de relaxare prin deconectare cerebrală la nivel superior,dar din punct de vedere şamanic pur este egală cu zero.Şamanii sunt oameni puternici care ştiu precis ce vor şi modul în care pot realiza acest lucru.Ei muncesc din greu pentru perfecţionarea extrasezorialităţii primite prin vocaţie .Dar,fiecare poate alege.
Există şamani care nu călătoresc însoţiţi.Ei parcurg singuri toate etapele drumului şi se întorc,fiind permanent în stare de conştienţă corectă.Mai trebuie menţionat un lucru:niciodată să nu se ia drept ghid,în locul animalului de însoţire,un om.Acel om se va pierde între lumi şi va rămâne bolnav pentru tot restul vieţii.Şamanismul rîmâne o problemă personală care te separă şi te însingurează la nivel social,chiar dacă manifetările vor fi cu public.Modul de cultivare a liniştii, a echilibrului personal,de stingere a incendiilor interioare din trup şi suflet,rămâne strict personal.Iar despre aceste metode nu am voie să vorbesc.